Date despre autor.Alexandru Macedonski apartine literaturii romane de la sfarsitu secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea.Aceasta perioada literara are particularitatea ca se afla la interferenta curentelor literare.
Dumitru Micu apreciaza ca in opera lui Macedonski "parnasianismul fuzioneaza cu romantismul,clasicismul,naturalismul,decadentismul,simbolismul".In timp ce Tudor Vianu il plaseaza pe Macedonski printre clasicii literaturii romane,caracterizandu-l ca fiind "unul dintre poetii care,pornind de la experientele fundamentale ale sufletului omenesc,au atins in cantecul lor armonia si plentitudinea,faurind modele durabile pentru intreaga creatie ulterioara",scriitorul este revendicat de ideologia altor curente literare.El este teoreticianul curentului innoitor numit simbolism,publicand articolele "Poezia viitorului"si"Simbolismul" pentru a-si arata adeziunea la noua grupare.Poezia sa insa,desi contine elemente simboliste,denota un limbaj mult prea explicit.Opera sa contine,de asemenea,elemente parnasiene,dar care nu pot fi detectate in stare pura.
Universul poeziei sale contine urmatoarele volume:"Prima verba"(1872),"Poezii","Excelsior","Flori sacre","Poema rondelurilor".
Poema rondelurilor.Rondelul este o poezie cu forma fixa alcatuita din 13 versuri,3 catrene si un vers liber,iar primele doua versuri sunt asemenatoare sau identice cu ultimele doua versuri ale strofei a doua,versul independent fiind reluarea primului vers.
Macedonski preia structura rondelului din literatura franceza,compunand,intre 1916 si 1920,54 de astfel de poeme integrate volumului publicat postum,in 1927,intitulat "Poema rondelurilor".Volumul cuprinde cinci cicluri:"Rondelurile pribege","Rondelul celor patru vanturi","Rondelul rozelor","Rondelurile Senei","Rondelurile de portelan"si constituie opera sa de maturitate deplina,ilustrativa,in special,prin perfectiunea formala.
Aparitie.Tema."Rondelul rozelor ce mor" este cel mai cunoscut poem incadrat in cel de-al treilea ciclu,fiind construit pe tema perisabilitatii.
Structura si semnificatii.Poezia respecta structura rondelului,fiind alcatuita din trei strofe si un vers liber,imbinand rigoara parnasiana a perfectiunii normale cu fondul de idei bazat pe corespondenta de factura simbolista intre planul exterior si cel interior.
Laitmotivul poeziei-rozele-simbolizeaza puritatea,frumusetea,gingasia naturii;acestuia i se alatura,de fiecare data,constructia atributiva "ce mor",care denota perisabilitatea lor,manifestata atat in plan exterior,"in gradini",cat si in cel interior:"si mor si-n mine".Prezenta pronumelui personal de persoana intai,marca gramaticala a eului lirc,interiorieaza mesajul poeziei si sugereaza,totodata,corespondenta dintre natura si sentimentele umane.Destinul individului este similar cu cel al rozelor,a caror atingere prezenta este pusa in antiteza cu trecutul lor,fapt care accentueaza starea de tristete care domina intreaga poezie:"S-au fost atat de viata pline".Ca si speranta efemera in eternitatea clipei,rozele mor,lasand in urma nostalgia poetica.
Trecerea timpului este sugerata prin repetarea cuvantului "vremea";aceasta trecere implica moartea si jalea in momentul perceperii "fiorului"mortii.Jalea si fiorul anticipeaza destinul tragic al florilor din gradini.
"Amurgu-ntristator"este un simbol al sfarsitului de viata,completat de "valmasaguri de suspine".Moartea,numita metaforic "marea noapte care vine",este intampinata cu resemnare de florile care "duioase-si pleaca fruntea lor".
In aparenta,poezia descrie ofilirea rozelor in gradini;in esenta,insa,ea are implicatii existential-umane,referindu-se la perisabilitatea individului in lume,la destinul sau tragic si totusi acceptat cu resemnare,la moarte:"E vremea rozelor ce mor".
Starea de spleen,corespondentele,muzicalitatea versurilor realizata prin refren,prin rima imbratisata,masura de 8-9 silabe,sinestezia(imbinarea vizualului cu olfactivul prin prezenta "rozelor",dar si cu auditivul,prin "suspine")sunt elemente care se inscriu in estetica literara simbolista.
Concluzie.Rondelurile macedonskiene constituie o lirica a originalitatii,care imbina armonios forma parnasiana cu fondul romantic sau simbolist.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu