"Cartea Nuntii" de George Calinescu

            Al doilea din cele patru romane scrise de G. Calinescu ( Cartea Nuntii 1933 , Enigma Otiliei 1938) , Enigma Otiliei de G. Calinescu este un roman de tip balzacian , cu elemente moderniste apartinand prozei interbelice. De asemenea este un roman social si citadin.
Proza relist-obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a IIa ( nonfocalizata). Viziunea "dindarat"presupune un narator obiectiv , detastat care nu se implica.Naratorul omniscient stie mai mult decat pesoanajele sale si omniprezent controleaza evolutia lor ca un regizor universal.
Naratorul nu este absent ci comunica prin postura de spectator si comentator al comediei umane.
Prin tema romanul este balzacian si citadin. Caracterul citadin este un aspect al modernismului lovinescian. Fresca a burgheziei bucurestene de la inceputul secolului al XXlea prezentata ( banul ca valoare intr-o societate degradata moral) imaginea societatii constituie fundalul pe care se proiecteaza formarea/maturizarea unui tanar care traieste experienta iubirii si a relatiilor de familie. Roman al unei familii si istorie a unei mosteniri romanul este realist-balzacian prin motivul mostenirii si al paternitatii.
Titlul initial, Parintii Otiliei, reflecta ideea balzaciana a paternitatii. Autorul schimba titltul din motive editoriale si deplaseaza accentul de la un aspect realist , traditonal, la tehnica moderna a reflectarii poliedrice prin care este realizat personajul Otilia.
Romanul alcătuit din douăzeci de capitole , este construit pe 2 planuri narative. Un plan urmareste lupta dusa de clanul Tulea pentru obtinerea mostenirii lui Costache Giurgiuveanu si inlaturarea Otiliei Marculescu. Al doilea plan prezinta destinul tanarului Felix Sima care , ramas orfan, vine la Bucuresti pentru a studia medicina, locuieste la tutorele lui si traieste iubirea adolescentina pentru Otilia.Incipitiul romanului realist fixeaza veridic cadrul temporal(ïntr-o seara de la inceputul lui iulie 1909")si spatial (descrierea strazii Antim , a arhitecturii casei lui mos Costache , a interioarelor)Finalul este inchis prin rezolvarea conflictului si este urmat de un epilog.Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii si a casei lui mos Costache, din prespectiva lui Felix,intrusul/strainul din familia Giurgiuveanu, in moente diferite ale existentei sale ( adolescenta si aproximativ zece ani mai tarziu:"dupa razboi")
Expozitiunea este realizata in metoda realist-balzaciana:exacta a actiunii in timp si spatiu.
Patruns in locuinta, Felix il cunoaste pe unchiul sau, un omulet straniu, peveriosara Otilia si asista la o scena de familie : jocul de table.Naratorul ii atribuie lui Felix observarea obiectiva a personajelor prezente in odaia inalta in care este introdus.Sunt realizate portretele ale personajelor , cu detalii vestimentare si fiziologice care sugereaza trasaturi de caracter.
Batranul avar , proprietar de imobile , restaurante , actiuni , nutreste iluzia longevitatii si nu pune in practica niciun proiect privitor la asigurarea viitorului Otiliei, pentru a nu cheltui Clanul Tulea urmareste succesiunea totala a averii lui. Desi are o afectune sincera pentru fata , batranul amana infierea ei , de dragul banilor si din teama de Aglae . Ratiu urmareste sa parvina , vizeza averea clanului Ttulea , dar smlge banii lui mos costache. Personajul sustine in fond intriga romanului , ana la rezolvarea in deznodamant: Olimpia e parasita de Stanica , Aurica nu-si poate face o situatie , Felix o pierde pe Otilia.
Planul formarii tanraului Felix , student la medicina , urmareste experientele traite de acesta in casa unchiului sau , in special iubirea adolescentina pentru Otilia. Este gelos pe Pascalopol, dar nu ia nicio decizie , fiindca primeaza dorinta de a-si face o cariera . Otilia il iubeste pe Felix , dar dupa moartea lui mos Costache ii lasa tanarului libertatea de a-si implini visul si se casatoreste cu Pascalopopl , barbat matur , care ii poate oferi intelegere si protectie. In epilog , aflam ca Pascalopol i-a redat cu generozitate libetatea de a-si trai tiniretea , iar Otilia a devenit sotia unui conte exotic cazand in platitudine. Ea ramane pentru Felix o imagine a eternului feminin , iar pentru Pascalopol o enigma.
Istoria unei mosteniri include doua conflicte succesoriale : primul este iscat in jurul averii lui mos Costache, al doilea destrama familia Tulea ( interesul lui Stanica pentru averea batranului). Conflictul erotic priveste rivalitatea adolescentului Felix si a maturului Pascolopol pentru mana Otiliei.
Romanul realist plaseaza in context social personaje tipice: mos Costache-avarul iubitor de copii, Aglae-"baba absoluta fara cusu in rau:, Aurica - fata batrana , Simion-dementul senil , Titi-debil mintal , infantil si Sanica Ratiu-arivistul apatic, Otilia-cochetaFelix-ambitiosul,Pascolopol-aristocratul rafinat.
O trastura a formulei estetice moderne este ambiguitatea personajelor . Mos Costache nu este un avar dezumanizat. El nu si-a pierdut instinctul de supravieturi(cheltuieste pentru propria santate) si nutreste o iubire paterna sincera pentru Otilia.Felix nu este ambitiosul lipsit de scrupule, ci un adolescent orfan capabil de a iubi dezinteresat dar hotarat sa-si faca o cariera.
Alt aspect modern ( naturalismul) este interesul pentru procesele psihice deviante , alienarea si senilitatea. Smion tulea reprezinta categoria estetica a uratului, grotescul . titi , fil retardat car se indreapta spre o copie a tatalui.aurica , fata batrana, invidioasa si rea , este o copie degradata a mamei , obsesia fiicei (casatoria) se asemeana cu obsesia mamei(mostenirea).
Portretul Otiliei, realizat prin tehnici moderne: comportamentismul si refletarea poliedrica.Otilia este prezentata prin comportamentism ( fapte, gesturi,replici) fara a-i cunoaste Aceasta tehnica este dublata de reflectarea poliedrica a personalitatii Otiliei in constiinta celorlalte personaje creea ce confera ambiguitate personajului , "fe-fetita"  cuminte si iubitoare pentru mos Costache , fata exuberanta pentru Felix , capricioasa pentru Pascalopol , pentru Aglae o fata desteapta cu spirit practic , pentru Stanica , o rivala in casatorie pentru Aurica.