sâmbătă, 29 octombrie 2011

"Riga Crypto si lapona Enigel" de Ion Barbu


             Riga Crypto si lapona Enigel publicata inițial in 1924 , integrata apoi în ciclul Uvedenrode din volumul Joc Secund (1930) este subintitulata "Balada", realizandu-se in viziune moderna , ca un amplu poem de cunoastere si poem alegoric.
Poemul pare un cantec batranesc de nunta , dar este o poveste de iubire din lumea vegetala, o balada fantastica , in care intalnirea are loc in plan oniric ( in vis).
"Luceafăr întors' , poemul prezinta drama cunoasterii si incompatibilitatea dintre doua lumi/regnuri.
             Titlul baladei trimite cu gândul la marile povesti de dragoste din literatura universala , Romeo si Julieta , Tristan si Isolda. Insa la Ion Barbu , membrii cuplului sunt antagonici (fac parte din regnuri diferite), personaje romantice cu calități excepționale , dar negative , in raport cu norma comuna ( Crypto e "sterp" și "naravas" iar Enigel e "prea-cuminte".
              La nivel formal , poezia este alcătuita din  doua parti  , fiecare dintre ele prezentând cate o nunta : una consumata , împlinita , cadru ale celeilalte nunti , povestita , inițiatica , modificata in final prin casatoria lui Crypto cu masalarita. Formula compoziționala este aceea a  povestirii in rama  ,  a povestii in poveste ( nunta in nunta).
              Primele patru strofe constituie rama nuntii povestite și reprezinta dialogul menestrelului cu  "nuntașul  fruntaș" . Menestrelul  ( un trubadur medieval) e îmbiat sa cânte despre nunta ratata dintre doi parteneri inegali , reprezentați de doua regnuri distincte "Enigel si riga Crypto". Nuntașul îl roagă sa zică "un cantec"  pe care la zis "cu foc"  acum o vara.
              Partea a doua , nunta povestita, este realizata din mai multe tablouri poetica : portretul si imparatia rigai Crypto, portretul, locuruile natale si oprirea din drum a laponei Enigel , intalnirea dintre cei doi , chemarile rigai si refuzurile laponei , raspunsul laponei si refuzul categoric , pedepsirea rigai in finalul baladei .
         Modurile de expunere sunt descrierea , dialogul si naratiunea.
             In debutul pârtii  a doua , sunt realizate prin antiteza portretele membrilor cuplului , deosebirea dintre ei fiind elementul care va genera intriga. Numele Crypto , cel tăinuit ("inima ascunsa"), sugerează apartenenta la familia ciupercilor (criptogame) si postura de rege (riga) al fapturilor inferioare.Numele  Enigel  are sonoritate nordica si sustine originea ei , de la pol si trimite la semnificatia din limba suedeza "inger" , lapona isi conduce turmele de reni spre sud , stapana a regnului animal , ea repezinta ipostaza umana , cea mai evoluata a regnului . Riga Crypto , este craiul buretilor, caruia dragostea pentru Enigel ii este fatala.Singura lor asemanare este statutul superior in interiorul propriei lumi.
             Spatiul definitoriu al existentei , pentru Crypto , este umezeala prepetua in timp ce lapona vine "din tari de gheata urgisita" ceea ce explica aspiratia ei spre soare si lumina , dar si miscarea de transhumanta care ocazioneaza popasul in tinutul rigai.
             El este barfit si ocărât de supusi , pentru ca e "sterp" , "naravas" si "nu voia sa infloreasca".
Membrii cuplului nu-si pot neutraliza diferențele in planul real ; comunicarea  se realizează in plan oniric. Riga este cel care rostește descantecul  de trei ori. Poveste propriu-zisa se dovedește a fi fantastica , ea desfășurându-se in visul fetei , ca in Luceafaruldar rolurile sunt inversate.
In prima chemare-descantec , Crypto isi îmbie aleasa cu "dulceata"  si cu "fragi". Darul lui este refuzat categoric de Enigel.
             Refuzul laponei il pune intr-o situatie dilematica , dar optiunea lui e ferma si merge pana la sacrificiul de sine.
           Lapona refuza nuntirea dorita de Cyrpto.
             Imaginii de fragilitate a lui Crypto , lapona ii opune aspiratia ei spre absolut , cu toate ca tentatia iubirii este coplesitoare. Soarele este simbolul existentei spirituale , pe care riga o refuza in favoarea existentei instinctuale , sterile , vegetative.
Pentru a-si continua drumul catre soare si cunoastere , lapona refuza descantecul  rigai , ce se intoarce in mod brutal asupra celui care l-a rostit si-l distruge . Faptura firava e distrusa de propriul vis , cade victima neputinetei si indraznelii de a-si depasi limitele , de a incerca sa intre intr-o lume care ii este inaccesibila.
             Finalul  este trist . Riga Crypto se transforma intr-o ciuperca otrăvitoare , obligat sa nuntească cu ipostaze degradate ale propriului regn: "Cu Laurul-Balaurul/Se toarne-n lume aurul,/Sa-l toace,gol la drum sa iasa./Cu masalarita-mireasa./Sa-l tie de împărăteasa"încercarea fiintei inferioare de a-si depasi limitele este pedepsita cu nebunia.
             Trei mituri fundamentale  de origine greaca sunt valorificate in opera poetului :al soarelui (absolutul),al nuntii  si al oglinzii . Drumul spre sud al laponei are semnificatia unui drum initiatic , iar popasul in tinutul rigai este o proba trecuta prin respingerea nuntii pe o treapta inferioara.
             In concluzie accentul in aceasta balada cade pe antagonismul slab-puternic. Prin intermediul acestui poem , Barbu neaga o întreaga tradiție literara: înlocuind ideea impusa in literatura ca dragostea este un miracol in sine , poetul prezintă drama incompatibilității si legea nemiloasa a iubirii ( supraviețuiește cel puternic, iar cel slab este sacrificat).

20 de comentarii:

  1. E perfect! Foarte elaborat dar in acelasi timp e scurt si la obiect. M-a ajutat enorm si am luat nota maxima! Multumesc si bafta in continuare cu blogul! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. La fix ceea ce cautam! ms mult si succes in continuare!!!

    RăspundețiȘtergere
  3. Un comentariu bun bv voua

    RăspundețiȘtergere
  4. Realizatorul acestui eseu ca si a tuturor celorlalte este doamna profesoara Le**ter Claudia care preda la Colegiul Economic Administrativ Iasi. Cam urat ca ti-ai asumat drepturile ei.

    RăspundețiȘtergere
  5. Nu ne-am asumat drepturile nimanui.Insa nu toti elevii o cunosc pe doamna Claudia de la C.E.A Iasi.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Totusi puteai trece sursa. Toate meritele sunt ale dansei... tu pur si simplu ai dat copy-paste.

      Ștergere
    2. Daca pur si simplu s-a dat copy/paste ce cauti aici?

      Ștergere
  6. Comentariul este indentic cu cel din eseul : " Liliana Paicu , M. Lupu , M. Lazar : Literatura romana (bac 2008)" Deci cred ca si Dn. Le**ter Claudia s-a inspirat putin :)) Oricum este foarte bun! ;)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da,noi speram doar sa ajute elevii nu dorim sa ne asumam drepturile celui care le-a scris.

      Ștergere
    2. Doamna Claudia a facut acest eseu in 2001. Eu am cartea de pregatire pentru bac 2001 si acest comentariu apare si acolo. :)

      Ștergere
  7. respect ! super am luat nota 8 pe el ! la mai multe ! bft cu blogu

    RăspundețiȘtergere
  8. Multumesc frumos , bafta in continuare !

    RăspundețiȘtergere
  9. foarte bun comentariu dar poezia e urata rau ar fii foarte naspa daca ar trebui sa vb despre ea la bac

    RăspundețiȘtergere
  10. Frumos demersul, daca s-ar putea sa se faca in asa fel incat sa punem cumva si minunatii elevi sa gandeasca ar fi perfect. In orice caz, din cate am citit chiar devin agreabili multi dintre autorii canonici si deloc fantastici

    RăspundețiȘtergere
  11. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere

  12. Foarte bine structurat comentariul. Am intrat aici după ce am recitit poemul.problema e ca in acesta, eu nu am reușit să înțeleg din ce strofă devine Crypto ciuperca otrăvitoare. Ma puteți lămuri va rog?

    RăspundețiȘtergere